Mă admonestează cineva că eu nu scriu despre problemele esențiale al orașului; cum ar fi ”marșul tăcerii” recent desfășurat

Mars al tacerii... cu copiii in frunte
Mars al tacerii… cu copiii in frunte

Un marș ”organizat de o organizație”, în care a pornit dintr-un capăt al orașului o mână de oameni, a ajuns în celălalt capăt (al orașului, nu al răbdării, zic) unde participanții au aflat un lucru îndeobște cunoscut: acela că autorităților sau, altfel spus, mai-marilor vremii puțin le pasă de nevoile, de durerile amărâților…

Un marș, scriam despre asta înainte de a avea loc, făcut degeaba! Un marș al tăcerii, cum i-au zis organizatorii, un marș TĂCUT, în care oamenii au tăcut, lucru cum nu se poate mai pe placul celor care… Cum să nu le placă atâta vreme cât amărâții tac…

De aceea nu scriu! Pentru că îmi ies numai ”idioțenii”!! Din revolta care mă cuprinde și pe mine alături de ceilalți îmi răbufnesc lucruri care sunt greu de digerat…
Cum ar fi întrebarea: de ce dintre cei mobilizați în marele marș al tăcerii aproape jumătate erau copii… Ce caută copiii acolo? Ca un scut pentru organizatori? Că doar nu s-or fi temând de ceva? Sau ce?

Stimați organizatori ai unor astfel de acțiuni, voi nu vedeți, nu ați înțeles încă faptul că marilor vremii, ai tuturor vremurilor, tocmai tăcerea noastră, a prostimii, le place? Le convine?
Ați vrea să vă zic eu ce nu le place? De ce se tem? Hai nu zău?
O știți și voi!!! Sigur, de votul vostru, aș putea zice ca să mă scot onorabil!!

Ei știu bine! Știți și voi dar așa, ca să vă aflați în treabă, faceți câte un marș al tăcerii…

La o recentă conferință de presă primarul municipiului spunea (citez, ca să nu fiu acuzat de ceva!): ”Cererea lor este pertinentă! Și haideți să mergem un pic în urmă… Până să fiu primar TIR-urile treceau pe la Oinacu, erau deviate pe DJ507 și treceau direct prin Vamă…
La o REVOLTĂ asemănătoare ca cea de acum s-au pus oamenii în stradă, au blocat TIR-urile, s-au strâns toți factorii decidenți, doamna prefect ne-a chemat pe toți la Prefectură … și s-a luat decizia atunci… ca TIR-urile să treacă prin Rudari…”
Este pasajul semnificativ, cel care sugerează cum pot fi rezolvate problemele vitale…
Cei mari ȘTIU! Dovada o face chiar primarul, menționând că ”s-a rezolvat problema celor din Oinacu”… Cum? Păi vedeți în pasajul prezentat… Vreți să vă spun eu? Haida, de!!

Ei, uite, din cauza ”idioțeniilor” pe care le aștern în text mă feresc să scriu și eu despre ”problemele esențiale”… Scriu despre eclipsă, despre praful saharian, aș scrie și câteva versuri dacă m-ar duce capul (dar nu mă duce), mai o măslină, mai un cârnăcior, ceva, de-alea, de-alea…

Altfel, despre ce să scriu? Că ”tăcuții” care s-au dus la Primărie au fost ”lămuriți” că nimic nu se va schimba pentru că alții nu vor, pentru că sunt proiecte în derulare, pentru că…
Marș al tăcerii, tată, MARȘ!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *