Anul acesta nu am fost în Bâlci! Am pierdut ocazia de a-mi cumpăra şi eu niscaiva ace, brice şi „ibrice”, lame şi „pantofi” de dame… Am pierdut Bâlciul.
Nu am fost în Bâlci pentru că nu am avut cu ce să mă duc… Ştiu, sunt posibilităţi nelimitate dar niciuna nu s-a potrivit dispoziţiei mele de moment.
Transportul în comun circulă doar seara dar unul ca mine ce să caute seara în Bâlci când el nu mai vede bine nici ziua, pe lumină…
Pentru taxi din pensia mea nu-mi permit…
Trotinetă nu am iar autoturism chiar dacă aş avea nu m-aş fi dus cu el la Bâlci cel puţin din două motive: locurile de parcare şi berea!
Aproape în fiecare an am fost în Bâlci…. Nu sunt dintre snobii şi mai ales culţii în cap care strâmbă din nas atunci când aud despre „doi mici şi-o bere în Bâlci”, nu pentru că ar fi cine ştie ce, sunt mici şi bere peste tot în oraş dar cei din bâlci fac parte din tradiţia acestor locuri.
Cum din tradiţia acestor locuri fac parte şi manelele sau, cel puţin, linia lor melodică, adaptată de băieţi descurcăreţi… Iarăşi nu mă dau cult în cap şi nu mi-e jenă să afirm că mie nu îmi plac manelele, eu am crescut cu CCR şi AC/DC dar nu am ceva împotriva celor cărora le plac manelele… Atâta vreme cât nici ei nu au ceva cu mine că îmi place AC/DC.
A, o simfonie, o camerală, ceva… Altă viaţă! Sunt mulţi dintre cei cărora le place acel gen muzical, îi invidiez oarecum dar eu rămân tot cu AC/DC!
Acum 2-3 ani mâncându-mi eu liniştit micii „bâlceşti” (cuvânt neinclus în DEX) am avut marea surpriză să văd la câteva mese mai departe un important politician giurgiuvean împreună cu soţia sa mâncând vestiţii mici de Giurgiu (nu dau nume de firmă).
Gestul lor era cât se poate de firesc, nu se uitau să vadă dacă este vreun reprezentant media prin preajmă, nimeni altcineva nu se arăta surprins în vreun fel de prezenţa lor acolo… Poate că doar eu am observat dar eu sunt un cârcotaş prin definiţie!!
Doar simpatie şi respect mi-a produs vederea acelui om, politician în restul timpului, la o masă în Bâlci mâncând doi mici şi probabil bând o bere…
Revenind la cauzele care m-au împiedicat anul acesta să ajung la Bâlci… Am enumerat câteva dar nu pot să nu o menţionez pe cea mai importantă!
Nu am reuşit să apuc şi eu un loc, un locşor chiar şi înghesuit în vestitele autobuze eco-bio-gazo-atomo-electrice care au mişunat mai ceva decât un şir de furnicuţe pe drumul (lung) către Bâlci, ducându-i pe giurgiuveni spre vestiţii mici „bâlceşti”…
Cum, voi nu aţi văzut acele autobuze? Ei, pentru voi, cei care dintr-un motiv sau altul nu aţi reuşit să le vedeţi, am pus acea poză din titlu…
Şi chiar dacă (încă) nu le-aţi văzut sigur le veţi vedea cu una-două săptămâni exact înainte de alegeri…
Eu, dacă aş fi fost edil dar unul ca mine niciodată nu va ajunge într-o asemenea funcţie şi vă asigur că suntem mulţi, cei mai mulţi, aproape toţi ceilalţi care nu suntem politicieni, m-aş fi dus la prietenii mei din Capitală, ăia care au STB-ul şi i-aş fi rugat să-mi dea şi mie împrumut pentru o zi un autobuz dintr-acela mare, cu aer condiţionat în el, pentru a-mi transporta şi eu giurgiuvenii mei la TRADIŢIONALUL BÂLCI DE SF. MARIA, bâlci care de când este Giurgiu pe aceste meleaguri a mişunat de lumuliţă toată ziua în această zi sfântă.
Dar eu ştiu că a fost aşa pentru că eu sunt născut în Giurgiu (în Stăneşti de fapt), eu am crescut pe Baciu, la câţiva metri de Bâlciul de dimensiuni epice, aşa cum a rămas el întipărit în mintea mea de ochii şi imaginaţia copilului de acum 60 de ani…
Anul acesta nu am fost în Bâlci…
