Mai sunt doar două zile până la marea alegere; va fi alegere sau va fi culegere, în sensul că unii vor culege laurii (”muncii” de până acum) în vreme ce alții se zbat ca peștele pe uscat?
În imaginea de sus sunt trei dintre candidații la funcțiile de conducere din cadrul AJF Giurgiu, trei oameni tineri, trei oameni care își propun să schimbe, dacă nu din temelie fotbalul giurgiuvean, măcar așa, în părțile esențiale.
Barbu Florentin, Chiriceanu Dragoș și Claudiu Țurcaș sunt trei tineri (relativ!) care mi-au lăsat impresia unei mari modestii, atunci când și-au luat inima în dinți și au apărut în conferința de presă; nu prea le au cu ”vorbitul” dar mi-au lăsat impresia, prin modestia lor, că sunt foarte hotărâți să arate ceva, o nouă față a abordării fotbalului.
Despre Barbu Florentin nu am multe de spus, niciodată nu ne-am înțeles din motive total necunoscute mie dar asta nu mă poate face ca în acest moment să nu-i apreciez curajul și hotărârea de a candida pentru funcția de președinte al AJF Giurgiu, în aceeași cursă în care aleargă și mentorul său, actualul președinte; acum nu știu dacă vârsta crează un handicap pentru vreunul dintre ei, evident referindu-ne la competențe manageriale căci dacă ne referim la resursele fizice este evident de partea cui este avantajul.
Dragoș Chiriceanu este un tip (ei bine, chiar așa zic!) care mi-a lăsat o impresie cu totul și cu totul deosebită încă de când l-am cunoscut, un tip cu o voință fără limită și cu o dorință de implicare aproape de neînțeles; aproape că nu a fost activitate fotbalistică în municipiu sau județ la care să nu fie prezent și Dragoș, între organizatori, desigur.
Cât despre activitatea sa la clubul ACS Pro, ce să zic? Ce să mai zic căci am zis de multe ori numai la modul laudativ dar și întrebându-mă de fiecare dată cum Dumnezeului de reușește să facă bici din orice și acel bici să mai și troznească… Un club mai sărac, mai nesusținut de către autorități, nu cred că există în Giurgiu…
Claudiu Țurcaș este cel pe care îl cunosc cel mai puțin însă sunt ferm convins că este la fel de potrivit ca și ceilalți doi pentru conducerea AJF căci altfel nu cred că și-ar fi găsit locul în echipa acestora.
Mi-ar plăcea ca acestă echipă să iasă câștigătoare la alegerile de pe 4 august.
Nu mi-a plăcut deloc modul în care un candidat (nu-i zic numele) l-a prezentat în zilele anterioare pe Barbu Florentin; cât de orbit să fii de dorința de a câștiga încât să vorbești astfel despre un alt candidat… Și, mai ales, de unde această dorință aproape furibundă de a câștiga?
Nimic despre ceilalți candidați nu voi zice…
Mi-ar părea însă extrem de rău ca Barbu Florentin să fie doar un iepuraș aruncat în cursă, înaintea dulăilor bătrâni, pentru distragerea atenției…
Domnule Barbu, nu vom uita că ai promis în fața presei că dacă vei pierde te vei retrage din activitatea fotbalistică.
Și mai am un gând!
Ce ar fi dacă cei care au mandat pentru a vota o vor face cu inima, cu sufletul, cu marea lor pasiune pentru fotbal, renunțând la niște interese meschine, asumându-și chiar riscul de a fi îndepărtați ulterior din funcțiile pe care acum le au în cadrul cluburilor…
Vor pierde ei o funcție dar va câștiga enorm fotbalul giurgiuvean…
Sper să fie înțeleasă această ultimă frază așa cum am gândit-o eu, adică respectivii să voteze exact cum simt și nu cum, eventual, li s-a dat mandatul!!.
