Cum fac vin de casă (din struguri)

Vin de casa, din struguri
Vin de casa, din struguri

Daca vreti sa incercati experienta propriului vin ar fi bine sa tineti cont de cateva considerente.

Vinul se poate prepara din diferite soiuri de struguri: Feteasca, Ris-ling, Aligote, Tamaioasa, Hamburg, Otonel, Cotnari, Hibrid s.a.; poate ca aveti cateva vite langa casa sau vreti sa cumparati cateva kg de struguri, caz in care nu uitati: calitatea vinului depinde de soiul de vita si de gradul de coacere.

Alegeti doar struguri bine copti, boabe sanatoase, cele mucegaite trebuind aruncate.

Boabele de struguri se zdrobesc si se pun in borcane sau in vase emailate pentru 4—5 zile, la macerat, dupa care se scoate mustul cu furtunul, se strecoara prin tifon si se toarna in damigene. Restul (boasca) se stoarce, presandu-se bine ca sa se scurga tot mustul, care se pune tot in damigene.

Unii spun ca daca adaugi zahar in must, vinul nu mai este natural, uitand ca tocmai zaharul din struguri se transforma in vin! si ca marii producatori adauga zahar, daca este cazul.

Damigenele nu se umplu complet, ci pana la circa 20 cm sub dop. Se astupa ermetic cu un dop perforat prin orificiul caruia se introduce un capat de furtun, iar celalalt capat se introduce intr-un borcan sau intr-o sticla cu apa.

Damigeana cu must se lasa intr-un loc cu temperatura de 18—20° C, pana se termina fermentarea mustului care trece in vin.
Dupa 6—8 zile, cand nu se mai observa nici o fermentare, iar vinul s-a limpezit, se astupa damigeana ermetic cu dop.
Dupa cateva saptamani se poate trage vinul de pe drojdie in alta damigeana, avand grija sa nu se tulbure.

Vinul preparat astfel poate fi consumat imediat dupa ce s-a limpezit si s-a tras de pe drojdie, dar va fi mai bun si mai concentrat daca sta cateva luni sau cativa ani.

Vinul care se consuma in cateva zile se trage la sticle care se astupa bine cu dopuri noi inmuiate in apa calda.
Pentru ca vinul sa tina mai mult trebuie sa se faca cel putin 3 pritociri (trageri de pe drojdie) dintre care a doua in decembrie si a treia in luna martie, dupa care se poate trage vinul in sticle, se astupa cu dopuri de pluta inmuiate in apa calda, apoi se smolesc sau se parafineaza si se asaza culcate in pivnita sau in alte locuri reci si intunecoase.

Eu ma indoiesc insa de faptul ca cineva care face mai mult de curiozitate cativa litri de vin in casa si-ar propune sa-i pastreze ani de zile!

In concluzie, culegi strugurii (sau ii cumperi), separi boabele de codite, storci boabele (cum te taie capul, cu agregate sau cu mana), pui mustul intr-un recipient, pe cat posibil separat de aer (cu furtun, cum am descris), astepti sa fermenteze, separi de drojdie si… hai noroc!

Asta e pentru vin curat, mana I, fara adaos de zahar; unii fac si mana a II-a, cu zahar adaugat, un vin care, surprinzator, daca nu exagerati cu apa, veti constata ca are chiar un gust bun.
Se pune apa peste prastina ramasa dupa prima stoarcere, zahar cat trebuie si se reia procesul initial.

In incheiere, cateva consideratii legate de zaharul din struguri (must si vin).
Concentratia alcoolica se exprima in grade alcoolice. Gradul alcoolic reprezinta numarul de mililitri alcool pur continuti in 100 ml vin, ambele volume fiind masurate la 20°C.
In general, concentratia alcoolica se exprima prin titrul alcoolic volumetric (TAV), care corespunde la numarul de volume de alcool pur, continut in 100 volume produs la temperatura de 20°.
Astfel, tinand cont de densitatea etanolului (0,79 g/l), un vin cu 10 grade alcoolice (10%) contine 79 g/l etanol.
In vinurile seci, care nu contin cantitati importante de zahar, prezenta etanolului in vin conduce la p ~ 1,00 g/l (densitati inferioare valorii apei 0,91-0,94 g/l), cu atat mai mici cu cat gradul alcoolic este mai mare.

Taria alcoolica potentiala a unui vin se poate determina chiar dinainte de pornirea mustului in fermentatie, pe baza concentratiei de zaharuri.
Astfel, cunoscand ca pentru 1% alcool produs prin fermentatie e nevoie de 16-18 g/l zahar, in functie de tipul de vinificatie si de randamentul drojdiilor de fermentatie, rezulta ca un must ce contine 180 g/l zahar se va putea transforma intr-un vin de 10%, in timp ce un must cu 288 g/l zahar, va putea furniza un vin de 16%.

Si un PS. Daca nu aveti un storcator ca cel din imagine, ar fi bine sa va procurati!