Am primit un mesaj pertinent, de bun-simț de la un cititor care avea și el, ca mulți alții (cred) unele nedumeriri…
Mi-a atras atenția faptul că mesajul respectiv venea de la o persoană casnică (pensionară, cred, după vărsta care îi apare la profilul de Fb), o persoană care pare a nu avea foarte multă legătură cu tehnica modernă și umblatul pe rețele…
Și mi-a atras atenția, iar zic, în contextul în care zilele acestea netul a fost efectiv inundat, suprasaturat, cu mesaje legate de ”urgia care ne-a lovit”…
Avertizări de tot felul, anunțuri de intervenție și neintervenție, poze (mai ales poze) care spuneau mai mult decât o mie de cuvinte! Poze cu nămeții până la brâu dar și cu acțiunile eroice ale utilajelor de intervenție, poze din care se vedea clar că responsabilii au acționat…
O lume firească, o lume în care informația circulă instantaneu și se diseminează (îmi place rău cuvântul ăsta, des folosit de către unii!) în toate ungherele, ajungând în cele mai îndepărtate dar și cele mai izolate locuri…
O lume în care responsabilii au făcut eforturi mari pentru a asigura cetățenilor din localitățile pe care le păstoresc accesul la informație, gratuit chiar în unele cazuri…
O lume în care cele mai multe întrebări legate de suspendarea cursurilor le-am văzut venind din partea tinerilor (statistică empirică cu date din Fb)…
Ei bine, în această lume, doamna care mi-a trimis mesajul, pensionară, repet, și fără legătură în viața asta cu învățământul decât, probabil, prin copiii și nepoții avuți în școală, mă întreabă:
”Dacă au fost închise școlile, copiii fiind anunțați pe net sau telefon prin mesajele trimise, de ce nu s-au trimis și mesaje, comentarii, ceva legat de temele lor, de materia care ar fi trebuit parcursă în zilele în care au fost suspendate cursurile…
Un profesor are 1-2-10 clase, poate… Un învățător are 20-30 de copii la clasă…
Am văzut multe cadre didactice pe Facebook (mai stau pe acolo, că treburile prin curte mi le-a suspendat iarna) transmițând fel și fel de mesaje legate de faptul că nu se fac ore…
De ce conducătorii noștri, cei care s-au gândit la sănătatea fizică a copiilor (căci acesta a fost pretextul închiderii școlilor) nu s-au gândit și la acest aspect, unul mai mult decât evident și facil…
Ne cred oare idioți, nefiind în stare să vedem ce și cum e pe net? Sau ne vor idioți?
Și, sincer, nu cred că elevii ar fi reținut prea mult din cele transmise pe net dar poate că așa se simțeau băgați în seamă și (unii/mulți dintre ei) ar fi înțeles că măsura suspendării cursurilor în situația dată pentru protecția lor a fost luată.
Cred că vor fi foarte încărcate orele în perioada care vine… Și mai cred că nimic din ce se zice că va fi recuperat nu se va recupera… Nu din cauza cadrelor didactice căci acestea vor trebui să facă efortul respectiv (de parcurgere a materiei) ci din cauza elevilor, cei care și așa se plâng permanent de ”prea multă materie”… Dar astea sunt aspecte care mă depășesc…
Nedumerirea mea era cea legată de faptul că într-o lume informatizată nimeni nu s-a gândit la transmiterea informației, într-un caz de forță majoră, pe această cale, a netului, o cale foarte bătută, lucru mai mult decât evident, de către generația tânără…”
Eu, cu expertiză la fel de multă în ale politicilor educaționale ca și doamna respectivă, nu am știut ce să-i răspund…
Voi ce ziceți?
PS. Mare parte din discuția cu doamna respectivă este imaginară însă a pornit de la un scurt mesaj al acesteia.
