Fotbaliști de legendă giurgiuveni – Ionel Dinu

Ionel Dinu - fotbalistul
Ionel Dinu – fotbalistul

Continuăm serialul inaugurat in urma cu ceva timp, în care mi-am propus să va prezint fotbaliști de excepție, născuți în județul nostru, care au evoluat în fotbalul mare și cu care noi, giurgiuvenii, ne putem mândri.

Foarte cunoscut de giurgiuveni, atat de iubitorii sportului rege cat si de cei neimplicati in fenomen, datorita in primul rand activitatii sale de om politic, Ionel Dinu nascut la data de 11 iulie 1960 in comuna Bucsani, Județul Giurgiu, este un fost jucător de fotbal care a activat ca portar, fiind ca valoare poate cel mai bun din judetul nostru, pe postul sau la egalitate cu alt jucator de exceptie, Andrei Speriatu nascut in comuna Toporu, dar dupa marele golkeeper Narcis Coman, primul portar din istoria fotbalului romanesc declarat fotbalistul anului, intr-o epoca cand in iarba evoluau Dobrin, Dumitrache sau Lucescu.

Dealtfel Bucsaniul si satul Dealu de Giurgiu au fost adevarate izvoare de talente fotbalistice, care au dat numerosi si foarte valorosi fotbalisti, cu evolutii remarcabile in Ligile superioare sau chiar la lotul national. Si as aminti aici pe stelistul Costica Zamfir cu aproape 20 de jocuri la Nationala, Constantin Dinu – Buric, campion al Romaniei cu Rapid in 1967 si care a jucat in prima echipa 12 ani, Stelica Badea care a evoluat la FC Arges peste 10 ani coleg fiind aici cu magicianul Gicu Dobrin, Marian Avram care a evoluat la Rapid Bucuresti in anii ’80, sau la Liga II-a Marian Oprea care a jucat ani buni la Ceahlaul Piatra Neamt. Dar trebuie neaparat amintit aici si un adevarat lot de jucatori care au evoluat la Liga a III-a in frunte cu Ilie Tatarciuc – Luluca, capitanul Petolului Videle ani la rand, dar si cu o escala la Scornicesti, Tudor Dumitru – Buric Ion Mihai – Bebe, fratii Zaman, Ion si Vasile, Laurentiu Gheorghe, Valerica Serban, Iulian Rusu, Ionel Serban-Oaida, jucatori de baza la Petrolul Roata de Jos, in anii 80-90.

Dar sa revenim la Ionel Dinu, care copil fiind, a inceput fotbalul in curtea scolii sau pe islazul satului, cu toti acestia amintiti mai sus, cand a fost remarcat de primul sau antrenor Dumitru Serban – Tusu, care a avut inspiratia de al legitima si al pune in poarta echipei locale Scanteia Dealu, atunci cand avea numai 13 ani. Echipa evolua in categoria Zona a Campionatului Judetean de fotbal Ilfov.
Putem spune ca a avut „nesansa” de a juca un singur meci sub culorile echipei locale, intrucat la prima sa aparitie ca titular, remarcat fiind de un consatean care era militian in Bucuresti, acesta l-a prezentat unuia dintre fratii Nunweiler, Constantin, acesta la randul lui l-a dus la juniorii lui Dinamo, unde imediat a fost transfera si urmarit indeaproape de marele antrenor Nelu Nunweiler, care i-a influentat in mod decisiv atat cariera de sportiv cat si cea personala, devenind si nasul sau de cununie. Aici s-a pregatit in mod cu adevarat profesionist, clubul Dinamo avand o pleiada de mari antrenori specialisti in pregatirea copiilor si juniorilor, in frunte cu binecunoscutul Piti Varga.

In paralel nu a neglijat nici un moment activitatea scolara, studiile liceale incepute la Bolintin Vale, le-a continuat la Liceul de matematica-fizica Dimitrie Cantemir din Bucuresti, mai tarziu absolvind si Academia de sport – sectia fotbal, dar si un masterat in Administratie publica.

Inca de la juniori a fost promovat la echipa mare a clubului Dinamo Victoria, reusind si prima performanta notabila din cariera ce avea sa urmeze, promovarea in Divizia C, in vara anului 1980. De notat ca in campionatul 1981-1982, echipa lui activa in seria a V-a „bucuresteana” impreuna cu Petrolul Roata de Jos, promovata pentru prima oara in Liga a III –a, ambele intalniri fiind castigate de bucuresteni, cu Ionel Dinu in poarta.
In editia urmatoare 1983-1984, impreuna cu mai multi jucatori din lotul lui Dinamo, a fost imprumutat in Liga Intâi, la Sport Club Bacau, sub comanda antrenorului Costica Radulescu.
Dupa evolutiile bune pe care le-a avut aici, revine si apara ca titular poarta lui Dinamo in cateva jocuri, dupa care trece la echipa dinamovistilor mici, reusind cu Dinamo Victoria promovarea in Divizia A in vara anului 1985, antrenori fiind Florin Cheran si Stefan Feodot.

La Sport Club Bacau
La Sport Club Bacau

Iata si lotul care a reusit aceasta performanta, format din jucatori care mai tarziu s-au impus cu adevarat in fotbalul nostru. Ion Rotărescu; Cornel Mirea; Alexandru Nicolae; Marian Pană; Constantin Solomon; Dan Topolinschi; Emil Ursu; Ioan Zare; Ion Balaur; Victor Cojocaru; Dan Daniel; Ionel Fulga; Alexandru Custoff; Marian Damaschin; Cornel Țălnar; Nicolae Nuță; Ionel Augustin; Marcel Coraș; Claudiu Vaișcovici; Adrian Ursea; Ștefan Țâră; Costel Orac; Ovidiu Hanganu; Sorin Cigan; Marian Nedelcearu; Dorel Purdea; Nicu Glonț; Gheorghe Nițu; Constantin Marcu; Daniel Iftodi; Blendi Nallbani; Sorin Henzel; Zeldea Silvian; Iani Mitracu; Ioan Uleșan; Francisc Dican; Costel Solomon; Ion Moldovan; Ion Marin

O noua provocare primeste din partea fostului sau antrenor de la Bacau si se inhama la o treaba deloc usoara, incercarea de a promova pentru prima oara in istoria sa cu Otelul Galati in Liga Intai.
Ajutați de un lot de jucători care printre alții, includea alaturi de Ionel Dinu pe Călugăru, Gh Stamate, Oprea, Ciobanu, Popescu, Stoica, Radu, Ciurea, Burcea, Smadu, Marius Stan, A.Stamate, Petrescu, Basalîc, Rusu, Vaișcovici, Antohi, Bejenaru, Dumitru, Rotaru, Lala, Anghelinei, Stan.C, Ralea, antrenorii Costica Radulescu si Ioan Sdrobis in vara anului 1986 reușeșesc o spectaculoasă promovare în primul eșalon fotbalistic. Evolutiile sale excelente si colaborarea foarte buna cu celalalt portar, Calugaru, dar si cu antrenorii sai, adevarati profesionisti, l-au facut sa continuue inca un an aici, in Liga Intai, avand in continuare aparitii spectaculoase in poarta otelarilor.

La Otelul Galati
La Otelul Galati

Luptator innascut, in vara anului 1987, Ionel Dinu se desparte nu fara regrete de Otelul, unde era extrem de iubit si respectat si se transfera la Braila, care isi dorea cu ardoare sa promoveze si ea in prima liga. Nu a fost usor, a muncit mult, a pus mult suflet, nu a renuntat si in final au reusit impreuna ceea ce si-a propus.
Vara anului 1990, dupa doua incercari nereusite, aduce o mare bucurie în sufletele suporterilor brăileni: după jumătate de secol Brăila este din nou în prima ligă! A fost o luptă în trei cu Gloria Buzău și Oțelul Galați, promovarea fiind obținută la golaveraj. În ultima etapă Progresul Brăila – CSM Râmnicu Sărat 3-0.
Pe teren propriu au fost câștigate toate meciurile, golaverajul general fiind 57- 4. Ionel Dinu a apărat poarta echipei brăilene ca un adevărat înger păzitor, deschizând drumul Brăilei către Divizia A.
Iata lotul brailenilor care a reusit aceasta frumoasa performanta : Constantin Brătianu, Cristea Rusu, Vasile Darie (capitanul echipei), Minciu Sandu, Vasile Brătianu, Marius Stan, Nicu Pascu, Victor Titirișcă, Ionel Drăgoi, Eugen Popescu, Marius Anton, Marian Ivan, Marin Petrache, Viorel Radu, Adrian Baldovin, Fătăliga, Gheorghe Negoiță, Aurel Marin, Aurelian Stamate, Marian Săvescu, Angelin Rădulescu, Bogdan Muscă.
Antrenori Bujor Hălmăgeanu principal, Ionel Iuga si Vasile Grosu secunzi.
În primul sezon de Divizia A startul a fost greoi: prima victorie a fost obținută în etapa cu numărul 8 contra celor de la U Cluj (3-1) după care au urmat și altele printre care și cea cu Rapid (1-0). Un punct surprinzător a fost obținut în deplasare la Dinamo (0-0). După turul campionatului echipa ocupa locul 15 cu 13 puncte. În retur Steaua București nu a reușit să câștige la Brăila (1-1) iar prima victorie în deplasare a venit tot la Cluj (1-0). Campioana din anul precedent Dinamo București a fost și ea învinsă (2-1) după ce la pauză oaspeții erau în avantaj

La Braila
La Braila

Dupa cativa ani traiti la cea mai mare intensitate, incununate de doua promovari in Liga I cu doua echipe diferite, Otelul Galati si Dacia Unirea Braila, Ionel Dinu alege o echipa buna si stabila financiar, cu un antrenor renumit, Remus Vlad si unde a fost dorit de un adevarat om de fotbal, regretatul conducator al Bistritei, Jean Padureanu.
A jucat aici insa numai un sezon pentru ca raspunzand chemarii fostului sau antrenor de la Galati, care preluase Ceahlaul Piatra Neamt, in vederea realizarii visului dintodeauna al pietrenilor, promovarea in prima Liga, iar Ionel Dinu avand in vedere antecedentele, era un specialist.

La Ceahlaul Piatra Neamt
La Ceahlaul Piatra Neamt

Astfel in vara anului 1992, Ioan Sdrobiș, cel care este supranumit „Părintele”, un antrenor cunoscut pentru promovarea jucătorilor tineri în echipele sale, a fost angajat ca nou manager al echipei de sub Pietricica.
Deasemenea, Gheorghe Ștefan a devenit noul președinte, iar echipa a fost mutată din nou în prima serie, unde FC Argeș, ASA Târgu Mureș, Gloria Buzău sau Politehnica Iași au fost anunțate ca adversari redutabili în lupta pentru promovare.
Lupta a fost grea cu remarca că în luptă au apărut două echipe strâns legate de fostul regim politic: Steaua Mizil (echipa satelitului Steaua București în acel moment) și Flacăra Moreni.

În timpul pauzei de iarnă, Sdrobiș a părăsit echipa pe locul 1, după câteva dispute cu Ștefan și a semnat cu Dacia Unirea Brăila.
El a fost înlocuit de fostul mare jucator al lui Dinamo București și al lui Fenerbahçe Istambul, Ion Nelu Nunweiller, nasul lui Ionel Dinu.
Din nou Ionel Dinu a avut aici niste evolutii incantatoare, iar la final „Galben – negrii” au promovat în Divizia A, pentru prima dată în istoria clubului, cu 20 de victorii, 7 remize, 7 înfrângeri, 54 de goluri marcate și 24 acordate, 47 de puncte, 6 în următoarele trei echipe: Steaua Mizil, FC Argeș și Flacăra Moreni.

Echipa a fost formată din Ioan Sdrobiș (runde 1-17) și Ion Nunweiller (runde 18–34) ca antrenori și următorii jucători: portarii Dinu si Lefter, jucatori de camp Anghelinei, Șoiman, Axinia I, Axinia II,Alexa, Cozma, Gălan, Coșerariu, Enache, Bârcă, Ghioane, Grosu, Ivanov, Gigi Ion, Ionescu,Marc, Mirea, Nichifor, Pantazi, Săvinoiu, Șoimaru, Urzică, Buliga, Oprea, Breniuc, Apachiței,Vrânceanu.
Conducerea administrativă a fost asigurată de: Gheorghe Ștefan, Gh.Chororchian, Iulian Țocu, Liviu Tudor, Ioan Strătilă și Luigi Bodo.
Astfel Ionel Dinu a participat decisiv la a patra promovare din divizia B în divizia A, cu a patra echipa in cariera lui, fiind pe buna dreptate un adevarat specialist al acestora.

Iata si echipele cu care a reusit aceste performante : Victoria București in 1985, Oțelul Galați in 1986, Dacia Unirea Brăila in 1990 și acum in 1993 Ceahlăul Piatra Neamț. In plus cu Dinamo Victoria are in palmares si promovarea pentru prima data in Liga a III –a.

Sintetizand activitatea sa, putem spune ca evolutiile sale la nivel inalt au totalizat peste 257 de jocuri pentru echipele în care a activat astfel:
– Dinamo Victoria București (1978-1983 și 1984-1985 )
– SC Bacău (1983-1984)
– Oțelul Galați (1985-1987)
– Dacia Unirea Braila (1987-1991)
– Gloria Bistrița (1991-1992)
– Ceahlăul Piatra Neamț (1992-1993)

Ca o chestiune de statistica, dar si ca o adevarata performanta, Ionel Dinu este al treilea portar al secolului al XX-lea care a marcat gol în divizia A, după Rică Răducanu (Rapid București) și Ianosi Boitor (Jiul Petroșani), in Divizia B avand insa mai multe reusite de acest fel.

Renuntand la cariera de jucator, poate prea devreme avnd in vedere ca a dus o viata sportiva exemplara, a imbratisat rapid cariera de antrenor, devenind principal la Rocar București (1993-1994), fiind la acea data cel mai tânăr antrenor de divizia A.

Dar din pacate criza a patruns repede in fotbalului romanesc, Ionel Dinu fiind obisnuit cu marile succese, nu a dorit sa activeze intr-un mediu in care performanta era trecuta pe locul doi, iar antrenorii erau tot timpul sub presiunea, uneori nejustificata, a patronilor de cluburi.

La fel de repede cum a preluat ca antrenor o echipa de valoarea Rocarului, asa a renuntat si a intrat in politica devenind consilier parlamentar (2001-2004), sau vicepreședinte la Consiliul Județean Giurgiu (2004-2008).

În prezent Ionel Dinu activeaza tot ca om politic, dar fotbalul a ramas marea lui pasiune si urmareste indeaproape fenomenul fiind un obisnuit al stadioanelor indiferent ca acolo evolueaza echipe de juniori sau din Ligile superioare .

Cariera sa de fotbalist a fost de exceptie, lucru cu care se poate lauda si in viata personala, avand o familie frumoasa si tot ceea ce a facut in afara fotbalului a facut cu pasiune, obtinind rezultate remarcabile.
Pentru tineri este un exemplu de munca, abnegatie si pasiune care inca odata a demonstrat ca la tara se nasc cu adevărat cei mai buni fotbalisti.

Nicolae Munteanu (pseudonim), corespondent Giurgiu OnLine

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. Despre cookie

Dacă apăsați ”Accept” înseamnă că sunteți de acord cu politica de cookie

Close