Multi ati auzit de vin de soc, suc de soc, socata si v-ati intrebat despre ce este vorba si daca merita efortul sa incercati asa ceva.
Va asigur ca daca o sa va placa aroma de soc (unora nu le place) bautura de fata poate concura cu oricare bautura din comert (carbogazoasa sau nu) si chiar cu un vin (mai slabut, ce-i drept), care de fapt este o “făcătură” (buna la gust si chiar cu ceva proprietati curative), caci vinul, totusi, toata lumea il stie ca fiind din struguri!
Iata despre ce este vorba (va asigur ca merita sa incercati, pana la urma, in afara de circa 10 lei, nu aveti ce pierde):
Ingrediente:
6-8 inflorescente de soc
6 l apa
1 kg zahar
4 lamai
Modul de preparare:
Metoda I, simpla: Se dizolva zaharul in apa (si se continua cu pasii urmatori)
Metoda II: Zaharul se pune la fiert cu 2-3 l de apa si zeama de la o lamaie si se fierbe 15-20 de minute, pentru a se transforma in zaharuri mai simple (cu lantul mai scurt); nu este obligatoriu insa acest lucru permite fermentarea in conditii mai bune (mai ales daca nu folositi drojdie de bere) (si se continua cu pasii urmatori dupa ce s-a racit).
Se amesteca in apa sucul de la lamai, apoi se toarna intr-un borcan (galeata, bidon, vas) de 10 l. Se adauga cojile de lamaie (daca se pun cojile de la toate lamaile, sucul este mai amarui, deci chestie de gust) si florile de soc (de preferat fara cozile verzi).
Se poate adauga putina drojdie de bere (cat o cireasa), in acest fel sucul va fermenta mai repede dar, precizez, drojdia nu este obligatorie, nefolosirea acesteia prelungind timpul in care sucul va incepe sa fermenteze dar dandu-i si un gust mai bun (nu va mai avea gustul specific de drojdie). Cojile de lamaie chiar daca le-ati pus de la toate lamaile sau doar de la 1-2, ar trebui sa le scoateti dupa 1-2 zile, ca sucul sa nu se amareasca.
Se acopera vasul de fermentare cu un capac neetans (tifon, prosop) si se tine 2-3 zile (daca ati pus drojdie sau 5-6 zile fara drojdie de bere) la temperatura camerei, amestecand de 2-3 ori pe zi.
Dupa acest timp socata este deja in plin proces de fermentare si capata un gust placut, acidulat. Este momentul in care poate fi bauta; gustul este mult mai bun daca tineti sucul obtinut la rece (pus in sticle, chiar si de plastic, dar fara a le insuruba dopul complet, astfel incat sa se poata degaja bioxidul de carbon rezultat.
Daca vreti sa duceti procesul de fermentare pana la vin (vin de soc), dupa 3-4 zile de fermentare, trageti sucul in sticle (fara a le umple complet), astupati-le bine cu dopuri si lasati la fermentat inca 1-2 saptamani.
Cand umpleti PET-ul (de 2-2,5l) cu socata trebuie sa aveti grija sa lasati gol un spatiu de 0,5 l, altfel sticlele pot exploda.
Cateva consideratii (legate de curiozitati personale la care am cautat raspunsuri)
Pentru 1% alcool produs prin fermentaţie e nevoie de 16-18 g/l zahăr, în funcţie de tipul de vinificaţie şi de randamentul drojdiilor de fermentaţie;
Rezultă că un must ce conţine 180 g/l zahăr se va putea transforma într-un vin de 10%, în timp ce un must cu 288 g/l zahăr, va putea furniza un vin de 16%.
In cazul retetei de fata, la 6 l de apa, adaugand 1 kg de zahar, va rezulta aproximativ un vin cu 8 – 9% concentratie alcoolica, practic un produs de fermentare mai apropiat de bere, ca si concentratie alcoolica, decât de vin.
O modificare a concentratiei alcoolice, in jos sau in sus, se poate realiza folosind 7 sau 5 litri de apa insa, fiind vorba in principal de o bautura racoritoare, nu ar fi recomandat sa aiba o concentratie alcoolica mare (bauturile racoritoare, prin definitie, nu contin alcool).
Mentionez ca rezultatul de fermentare obtinut, cu cat este consumat mai repede, cu atat este mai dulce dar mai slab alcoolic; dulceata ii dispare aproape complet dupa incheierea completa a fermentatiei alcoolice (cateva saptamani).
Comentarii recente