Am văzut undeva, în media locală, ”înfierări” ale unor atacuri ”suburbane” la adresa unor politicieni, făcute de nu-știu-cine (atacurile)…
Întotdeauna mă uit în dicționar atunci când am chiar și cel mai mic dubiu în legătură cu înțelegerea sensurilor unui cuvânt… Suburban are sensul (blând!) de ”lipsit de politețe”.
Cu totul alta este situația în cazul atacurilor care iau amploare în ultima vreme în media locală între ziariști, jurnaliști, bloggeri și alte categorii asimilate mediei…
Am văzut atacuri josnice, dincolo de orice demnitate umană, la adresa unora (reciproc o fac) care au alte opinii decât ale atacatorilor sau care, aparent, ar pune în pericol starea socială a atacatorilor.
Jigniri cum rar întâlnești în mediul suburban de care vorbeau unii, le întâlnești acum aici, în mediul ”elevat”, urban, al mediei locale.
Jigniri legate de aspectul fizic, de pretinse beteșuguri (pe care unora ni le-a dat Dumnezeu, n’avem ce face), referiri la familie, la lucruri demult întâmplate sau, și mai josnic, întâmplate doar în imaginația denigratorilor și câte și mai câte…
Și între cine se întâmplă astea? Între oameni care se cunosc de mulți ani, de zeci de ani, unii, oameni care au activat cam prin aceleași medii, oameni care încearcă să câștige cinstit o pâine.
Și îmi asum când zic cinstit pentru că știu foarte bine fenomenul din interior, de pe vremea când lucram la o televiziune; îmi plăcea o vorbă pe atunci: ”jurnalistul este un mercenar”, lucrează pentru cel care îl plătește și încearcă, pe cât posibil, să-și păstreze demnitatea.
La bloggeri este ceva mai simplu, în aparență! Ei nu trăiesc din ce scriu/publică sau așa ar trebui să fie… Însă nu toți sunt pensionari sau au vreo rentă viageră de la o mătușă bogată din Australia!
Revenind! Marile bătălii se dau între femei! Nu este ceva nou, întotdeauna istoria a fost marcată de asemenea lupte și de femei presupus a fi vinovate (vezi expresia ”Cherchez la femme”, expresie relativ nouă).
Alături de aceste josnicii văd încercarea unora de a împinge în ”ilegalitate”, sau, hai să zic altfel, dincolo de lege, un segment al mediei locale, blogurile, adică.
Dacă un ziarist are chiar și cea mai mică temere față de bloggeri este trist, foarte trist…
ZIARIȘTILOR le rămân anchetele, investigațiile, materialele cu greutate dar și cu mare audiență la public în vreme ce bloggerii se vor mulțumi cu comunicatele de presă și câte o conferință de presă la care se bagă și ei în seamă (unii pe alții!)… Zic, dar nu sunt sigur!
Suntem totuși în vremea transmisiilor video pe foarte multe canale (Facebook, WhatsApp, Skype, FaceTime, Hangouts, Messenger și multe altele), a comunicațiilor 5G, etc… Dacă vreun ziarist nu cunoaște aceste facilități, iarăși este trist.
Stimați colegi (cei care acceptă unul ca mine ca și coleg), fraților, oameni buni, prieteni!
Ce aveți de împărțit?
Nici după atâția ani de media nu ați înțeles că pe cei pentru care vă strofocați și vă jigniți ca la ușa cortului îi doare în cur de noi (voi)?
Putem, puteți, mă rog, că eu nu sunt ziarist, scrie cu decență și respect reciproc.
Pentru toți este loc sub soare.
