Prima mare sărbătoare a anului, Botezul Domnului sau Boboteaza, este prăznuită marţi, 6 ianuarie, de Biserica Ortodoxă.
Rânduielile liturgice care se săvârşesc atât în ajun, cât şi în ziua de Bobotează, sunt speciale.
În ajunul Bobotezei va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, iar în ziua Praznicului Epifaniei, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
Slujba Sfinţirii apei celei mari se săvârşeşte de două ori pe an: în ajunul şi în ziua praznicului Bobotezei.
Sfinţirea cea mare a apei se oficiază în ziua praznicului, de regulă în afara bisericii, la un izvor sau la o apă curgătoare, iar la finalul slujbei, când se cântă troparul şi condacul Botezului Domnului, credincioşii sunt stropiţi cu apa sfinţită.
Creştinii ortodocşi trebuie să ia din Agheasma de la Bobotează şi să o păstreze într-un vas curat şi la loc de cinste şi pot bea din ea timp de 8 (opt) zile în şir, începând din Ajunul Bobotezei, până la odovania (încheierea) praznicului, şi anume până la 13 ianuarie.
După această zi, Aghiasma Mare se poate lua numai după Spovedanie, iar cei opriţi de la împărtăşire se pot mângâia luând aghiasmă şi apoi anafora.
Totodată, atunci când ne împărtăşim, Aghiasma Mare se ia după împărtăşire, iar când luăm numai anaforă, Aghiasma se ia înainte de aceasta.
