ȘViteza vântului a depăsit în mai multe zone 120 km/h.
Grosimea stratului de zăpadă a ajuns la 2-3 metri, chiar 5 metri în unele locuri.
36 de ore a viscolit continuu. Pe 3 februarie cantitatea de precipitații sub formă de zăpadă a fost de 116 l/mp în 24 de ore.
În 1954 urgia cea mai mare a început pe 1 februarie, atunci când vântul a atins viteza maximă (aproape 130 km/h). De nins a nins atât încât să acopere totul și să nu se mai vadă nici drumuri, nici case…
Pe 1 februarie, în acea iarnă a lui 1954, m-am născut eu…
Într-un dispensar care nu era la mai mult de 100 de metri de Primărie (cei care au trecut prin Stănesti știu cam pe unde sunt cele două instituții).
Atât de mare era zăpada încât familia mea, mare pe atunci, ca la țară, a trebuit să sape adevărate tuneluri între casă, dispensar si Primărie pentru a ajunge să înregistreze copilul (pe mine adică) în catastiful lumii.
Iar acum eu scriu aceste rânduri!! În căldura căminului, așezat comod în fotoliu și privind oarecum amuzat dar cu înțelegerea dată de vârstă la cei care se vaită ca din gură de șarpe că vine urgia-urgiilor…
Cum de nu ne-o fi luat urgia-urgiilor pe ăștia ca noi, care am prins si ceva din vremurile în care iarna era iarnă iar nămetii cu adevărat cât casa la propriu și nu doar la figurat, ca amenințări de speriat copiii si prilej de arătare a unor potențiali muschi, flescăiti în realitate, ai autoritătilor care mai mult ca sigur că tot surprinse vor fi atunci când în ianuarie va veni iarna…
Multumesc din inima Retelei ca cum (!) pe vremuri toti multumeam din inima partidului.
© 2020 Stiri de Maine | Realizat in HTML pentru stiridemaine.ro