Taxă de poluare sau taxă pe centrală?

Taxa pe centrala
Taxa pe centrala

Din 2015 ar trebui să intre în vigoare o directivă a Uniunii Europene care va permite vânzarea doar a centralelor termice cu condensare şi plata unei taxe pentru cele mai vechi, instalate.

Ar putea fi impusă astfel, în fapt, o taxă pe centralele de apartament; nimeni nu ştie însă care va fi aceasta deşi unii (la nivel de presupunere) vorbesc de 30 lei/Gkal.

Înclinăm să credem că dacă va fi introdusă, în România această taxa va fi una pe centrală, având în vedere că există în acest moment circa 1,5 milioane de centrale instalate, pentru care s-ar mai strânge ceva bănuţi la Buget (similară cu cea pe apa de ploaie, pe fumărit şi pe altele de acelaşi fel).

De ce zicem asta? Păi hai să o luăm metodic şi să vedem cam ce aspecte are problema.

Taxă de poluare sau taxă pe centrală?
Taxă de poluare sau taxă pe centrală?

Aspectul politic
În perspectiva UE este clar că această taxă are un profund caracter politic, urmărind reducerea consumului şi, implicit, a dependenţei faţă de gazul din Rusia, prin descurajarea consumului în centrale individuale şi incurajarea apelării la surse de energie alternative şi regenerabile.

Putem afirma că nu este cazul (imperativ) al României, care nu este atât de dependentă de gazul rusesc şi în care orice altă sursă de energie, alternativă şi regenerabilă este mult mai scumpă; singura energie mai ieftină este cea hidroelectrică!

Aspectul de mediu
Metanul ars complet şi corect produce apă şi bioxid de carbon. Doar atât, fără alte noxe, pulberi sau mai ştiu eu ce. Nicio centrală termică din lume nu reţine bioxidul de carbon (poate doar cele care au contract cu cei care încarcă sifoane!).
Indiferent că iese pe un coş (centrală de bloc sau CT) sau pe mai multe (centrale individuale), CO2 (codoiul!) tot ăla e!
Trebuie menţionat, pentru corecta informare, că în practică rezultă şi o cantitate foarte mică de oxizi de azot şi de funingine (carbonul rezultat din descompunerea CO şi CO2).

Dacă ne gândim strict la mediu (poluare), ne putem întreba care ar fi sursa alternativă la care am putea recurge iarna viitoare, dacă s-ar termina gazul până atunci.

Aspectul economic
Legile termodinamicii spun că o cantitate dată de combustibil produce o cantitate specifică de energie.
Concret, în cazul metanului, 1 mc de gaz produce 9,94 kWh, conform formulei
Pth = 10 Nm3 x 8 550 Kcal/Nm3 = 85 500 Kcal = 99,4365 Kwh
unde Nm3 este metru cub normal; gazul din diferitele reţele de distribuţie poate avea puteri calorice diferite, formula fiind pentru cazul ideal.

Tragem concluzia că oriunde ar fi ars gazul!, rezultă aceeaşi cantitate de energie, caz în care una e să îl arzi în propria casă şi alta în CT (de bloc, cartier sau localitate).
La oricare altă sursă de producere a agentului termic, în afară de centrala de apartament, se adaugă cheltuieli de producţie (salarii, în primul rând) şi de distribuţie (pierderi şi radiaţie termică), recunoscut fiind faptul că acestea pot ajunge până la 35% din preţul final.

Partea cu CET-urile (centralele electro-termice) în cogenerare este oarecum o gogoriţă căci cantitatea de energie produsă dintr-o unitate de combustibil este tot o unitate şi la consumator în niciun caz nu poate ajunge 2 unităţi, una electrică şi una termică. Sunt unele avantaje, agentul termic fiind tratat ca subprodus însă acestea apar la producţii foarte mari şi consumuri moderate dar nicidecum nu va fi gratuit.
Aceeaşi termodinamică ne lămureşte cam cum este cu conservarea energiei…

Concluzia economică: numai cineva rău intenţionat sau cu alte interese poate afirma că este mai ieftină căldura în sistem centralizat, produsă din acelaşi combustibil, ajunsă la utilizatorul final.
Nu scăpaţi niciodată din vedere că cei care se ocupă de distibuţie nu o fac degeaba!

Aspectul social
Aici apar cu adevarat diferenţele! Concluzia de la aspectul economic este valabilă dacă nu se ia în considerare amortizarea investiţiei (costul centralei termice de apartament) şi dacă preţul gazului este acelaşi pentru utilizatorii casnici ca şi pentru cei industriali.
Acordarea unor subvenţii (centrale sau locale), preţ discreţionar la gaze, costul noii investiţii la trecerea pe centrală individuală (amortizabil în 8 până la 10-12 ani în condiţiile acestui moment) duc la constatarea că încălzirea cu energie termică din sistemul centralizat este cea mai convenabilă.
Trebuie luat întotdeauna în calcul faptul că Statul are în primul rând în vedere protejarea societăţii, în ansamblu şi mai apoi a cetăţeanului, ca individ.

Şi în final!
Dacă ai bani şi nu vrei să depinzi de diverşi şmecheri, poţi să te încălzeşti cu orice şi să nu pierzi timpul citind asemenea consideraţii!
Dacă ai bani mai puţini (era să zic: dacă eşti un amărât!), te bucuri pentru orice subvenţie acordată de stat şi/sau Primărie iar consideraţiile de această natură te-ar putea face să te întrebi (de mai multe ori): “Totuşi, cum o fi mai bine?”
Oare UE ştie cum e în România sau, măcar, ştie unde este România?!

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. Despre cookie

Dacă apăsați ”Accept” înseamnă că sunteți de acord cu politica de cookie

Close