Bogăție de legume în tot orașul… Cu banii ar fi o (mică) problemă!

Bogăție de legume în tot orașul
Bogăție de legume în tot orașul

La începutul acestei săptămâni am fost în Piața Centrală, la nu știu ce zi… Deși era mare bogăție de legume nu am cumpărat nimic; am făcut poze!

Azi împreună cu soția am pornit agale, în zona noastră, să vedem prețurile… M-am ales cu niște sarsanale puse în cârcă mai ceva ca samarii pe măgar!

Mare bogăție de legume și în zona mea (Tineretului, București), chioșcuri aprovizionate cu tot ce vrei, prețuri măricele dar acceptabile și produse de cea mai bună calitate, chiar și pentru cârcotași.

De la un programat drum de prospectare a pieței ne-am trezit cu sacoșele pline cu de toate: țelină (observați că o menționez prima!!), gogonele, castraveți, conopidă, ardei, hrean, mărar și alte câteva, tocmai bune pentru un mix de murături în saramură.
Un butoiaș mic, atât!

Toate le-am cumpărat de la magazinul din imagine (chioșc la colțul unui bloc); din păcate cel care se ocupa cu aprovizionarea și aranjatul produselor (un tip glumeț și cu mult respect) nu a vrut să intre în cadru, motivând că are mulți prieteni și nu vrea ca vreunul dintre ei să spună că este un lăudăros…

OMULE, oricum te-oi numi, numai idioții ar putea să râdă de cei care muncesc!
Din partea mea ai tot respectul! Și probabil și a altora ca mine, mulțumiți de calitatea și prețul produselor cumpărate de la magazinul respectiv.

Un lucru însă aproape că mi-a umbrit bucuria zilei de pus murături…
Pe Tineretului, în fața unei săli de jocuri, era un grup format din 7-8-10 tinerei, cu pahare în mână (nu știu ce era în pahare), cu țigări în gură (nu știu ce fel de țigări) și cu o stare euforică vizibilă (exagerată)…
Poate că nu i-aș fi observat dar nu era trecător, mai ales dintre cei mai în vârstă, care să nu fie luat în bășcălie.
Eu am scăpat doar cu un: ”Moșule, te caută moartea pe acasă și tu umbli după gogonele…”.

Nu am avut curajul să le zic ceva, nimeni nu avea acest curaj căci era evident că respectivii așteptau o scânteie.
Public, mă adresez celor câțiva angajați ai Poliției Locale care trec zilnic prin zonă în drumul lor spre sediu, întrebându-i dacă i-au văzut vreodată pe acei tinerei…
Înțeleg că nu prea au ce le face căci trebuie ori să fie prinși în flagrant, ori să existe o sesizare dar măcar ”bună dimineața” ar putea să le dea…
Și poate că și jandarmii ar putea zice câte ceva despre această situație…
Repet! Mi-a fost frică și să mă uit spre ei (înghițind insultele, nu doar mie adresate) ca să nu i se pară vreunuia că l-am jignit cu privirea…

Bună și democrația asta, ce să zic!! Atâta vreme cât fiecare face ce vrea, cum să nu fie bună… Dacă ”făcutul” ăsta nu ar fi o intrare cu bocancii în viața celui de lângă tine, nu m-ar deranja.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. Despre cookie

Dacă apăsați ”Accept” înseamnă că sunteți de acord cu politica de cookie

Close